Update 1 an în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Vitamina K este un termen care se referă la un grup de compuși chimici solubili în grăsimi, cu principalele forme fiind vitamina K1 (filochinona) și vitamina K2 (menachinona). Vitamina K1 se găsește în principal în legumele cu frunze verzi, în timp ce vitamina K2 este întâlnită în produsele de origine animală și în alimentele fermentate.
Este crucial să consumăm o gamă variată de alimente bogate în vitamina K pentru a ne asigura că organismul nostru primește suficientă cantitate din aceasta. Deși deficiența de vitamina K este rară la adulții sănătoși, aceasta poate apărea în anumite condiții, cum ar fi malabsorbția grăsimilor sau utilizarea prelungită a antibioticelor.
Simptomele deficienței de vitamina K includ sângerări excesive, vânătăi ușoare și oase fragile. Majoritatea oamenilor reușesc să obțină necesarul de vitamina K din alimentație, însă există cazuri în care, în special persoanele cu probleme de absorbție sau cele care urmează tratamente anticoagulante, pot avea nevoie de suplimente de vitamina K.
Este esențial ca persoanele care consideră că ar putea avea nevoie de suplimente să consulte un medic înainte de a începe orice tratament, deoarece interacțiunile cu alte medicamente pot fi complicate. Această precauție este importantă pentru a asigura o utilizare sigură și eficientă a suplimentelor.
Hipertensiunea arterială, denumită frecvent „ucigașul tăcut”, este una dintre cele mai răspândite boli cronice la nivel global. Deși poate evolua fără simptome evidente, această afecțiune afectează grav organismul dacă nu este tratată la timp, prin creșterea presiunii sanguine asupra arterelor.
Durerile de spate sunt frecvente și pot avea cauze diverse, de la tensiuni musculare minore la afecțiuni serioase ale coloanei vertebrale. De aceea, este esențial să recunoaștem semnele distinctive pentru a aplica tratamentul corect și a evita complicațiile.
Într-o eră în care gândurile noastre sunt deseori agitate și constante, este ușor să fim copleșiți de griji și amintiri. Această activitate mentală excesivă nu doar că epuizează, ci poate provoca stres, anxietate și chiar depresie.
În epoca digitală, majoritatea persoanelor petrec un timp îndelungat în fața diverselor ecrane, precum cele ale telefoanelor, tabletelor, laptopurilor sau televizoarelor. Această expunere prelungită este asociată cu anumite probleme de sănătate, mai ales ale ochilor și ale calității somnului.
