Înapoi la știri

Regim Alimentar în Gastrită: Ghidul Esențial pentru Menținerea Confortului Digestiv"

31 Mar 2024
4 minute min
Andrei Miroslavescu
Regim Alimentar în Gastrită: Ghidul Esențial pentru Menținerea Confortului Digestiv"
Regimul alimentar joacă un rol esențial în gestionarea simptomelor și prevenirea recidivelor în cazul gastritei, o afecțiune care poate fi extrem de supărătoare și invalidantă pentru cei care o experimentează. Gastrita se manifestă prin simptome precum dureri de stomac, arsuri gastrice, greață, și alte tulburări digestive care pot fi exacerbate de anumite alimente și băuturi. Iată câteva recomandări și restricții în ceea ce privește regimul alimentar în gastrită: Recomandările medicului gastroenterolog: Medicul gastroenterolog recomandă o adaptare a regimului alimentar pentru o perioadă de 4-8 săptămâni, cu o reluare a acestuia timp de încă 3-4 săptămâni în sezoanele în care simptomele gastritei se acutizează, în special primăvara și toamna. Regimul alimentar trebuie personalizat pentru fiecare pacient în funcție de particularitățile și necesitățile calorice ale acestuia. Principalele alimente recomandate în gastrită includ carne slabă de pește și pui fără piele, legume cu aciditate scăzută, tofu sau brânză ușoară nesărată, iaurt simplu fără grăsimi, ulei de măsline, alimente bogate în flavonoide cu efect antiinflamator, ouă fierte, miere de albine, cereale integrale, ghimbir, turmeric și alimente bogate în probiotice. Alimente recomandate în gastrită: Carne slabă de peste și pui (fără piele) Legume cu aciditate scăzută: cartofi albi, morcovi, conopidă, varză Tofu sau brânză ușoară nesărată Iaurt simplu fără grăsimi, kefir Ulei de măsline Fructe și legume bogate în flavonoide: afine, cireșe, mere, pepene galben, caise, etc. Ouă fierte Miere de albine Cereale integrale: ovăz, orz, orez brun, quinoa Pâine integrală Ghimbir, turmeric Alimente bogate în probiotice: varză murată, kimchi, miso. Evitarea sau consumul limitat al anumitor alimente: Fructe și băuturi acide precum portocalele, grapefruitul, lămâile, băuturile alcoolice, băuturile carbogazoase, sucul de roșii Cafea, ceai, băuturi energizante Carne grasă, afumături, mezeluri Alimente prăjite în ulei sau untură Produse conservate în oțet: castraveți, gogoșari, ardei copti Condimente iuți: curry, boia de ardei iute, piper, usturoi, muștar, ceapă Pâine proaspătă, piele de pui, peste gras, conserve, tocături și leguminoase tari bogate în celuloză Murături, brânzeturi fermentate și sărate, ouă prăjite, nuci, fistic, alune, migdale Consumul de dulciuri trebuie redus sau evitat, deoarece acestea pot crește aciditatea gastrică și pot agrava simptomele gastritei. Ciocolata trebuie consumată cu prudență din cauza conținutului de cofeină și teobromină, care pot stimula secreția de suc gastric și pot genera inflamație a mucoasei stomacului. Hidratarea corectă este esențială în gastrită. Se recomandă consumul de apă plată în cantități adecvate, evitând apa carbogazoasă care poate accentua disconfortul gastric. Alcoolul și fumatul trebuie evitate sau reduse, deoarece pot agrava simptomele gastritei și pot crește riscul de ulcerații gastrice și esofagiene.
Alte postari din Sanatate
Sanatate

Rămășițele preistorice ale copiilor arată răspândirea unei boli asemănătoare sifilisului în Vietnamul antic

Un nou studiu sugerează că urmele bolii găsite în rămășițele preistorice ar putea schimba înțelegerea medicală asupra sifilisului și contestă ipoteza privind originea acestuia în Americi, potrivit jpost.com. Studiul a fost publicat în International Journal of Osteoarchaeology în martie și analizează 309 indivizi din 16 situri arheologice din Vietnam datând cu 10.000 până la 1.000 de ani în urmă.

Sanatate

Grânele antice sunt mai bune pentru sănătate?

Este justificată popularitatea crescută a grânelor antice în ceea ce privește beneficiile pentru sănătate? Oamenii de știință spun că lucrurile nu sunt atât de clare pe cât s-ar putea crede.

Sanatate

O obicei de somn ar putea îmbunătăți sănătatea inimii, sugerează un studiu

Un nou studiu despre obiceiurile de somn și ora de culcare transmite un mesaj clar celor ce doresc să își reducă riscul de probleme cardiovasculare majore (cum ar fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral): mențineți o oră regulată de culcare. Conform sciencealert.com, cercetătorii de la Universitatea din Oulu, Finlanda, au constatat că ora la care ne culcăm poate fi semnificativă pentru cei care nu dorm mai mult de opt ore pe noapte.

Acasa Recente Radio Județe