Efectele energice ale inteligenței artificiale și provocările pentru sustenabilitate
Inteligența artificială (AI) a trecut de la domeniul ficțiunii la o componentă esențială a infrastructurii moderne, însă această evoluție rapidă aduce și costuri mari legate de energie. Potrivit aradonline.ro, creșterea modelelor AI implică consum masiv de resurse, precum electricitate, apă pentru răcire și materii prime pentru hardware specializat.
Centrele de date necesare pentru funcționarea AI consumă în milioane de MWh anual. Estimările arată că fiecare întrebare adresată unui chatbot poate necesita de zece ori mai multă energie decât o simplă căutare pe web. Această diferență se traduce, la scară globală, în consumuri uriașe de gigawati, punând presiune pe rețelele electrice și resursele de apă folosite la răcire, precum și pe extracția și reciclarea materialelor critice, precum litiul și cobaltul.
Conform unor analize, companii precum Meta, Google sau Microsoft achiziționează contracte speciale de energie pentru centrele lor de date, iar cercetările în domeniu caută soluții pentru reducerea impactului. Se explorează modele mai mici, procesare pe dispozitive locale și tehnologii precum cache-urile inteligente, toate menite să limiteze necesarul de calcule și consumul energetic.
Amprentă de energie curată și optiuni de eficientizare sunt printre cele mai utilizate măsuri pe termen scurt, precum arhitecturi mai simple, distilare și cuantizare a modelelor, sau utilizarea energiei verzi în ferestrele de consum. În plus, tehnologii precum răcirea cu lichid, recuperarea căldurii și mutarea sarcinilor între regiuni ajută la reducerea consumului de apă și la optimizarea mixului energetic, notează citează sursa.
Pe termen lung, se discută despre adoptarea reactoarelor nucleare mici, modulare, pentru a asigura o sursă stabilă de energie, dar implementarea acestora necesită timp, resurse și sprijin public. Așa cum menționează sursele, scenariul ideal implică un mix între resurse regenerabile, stocare energetică și, eventual, capacități nucleare compatibile cu cerințele de stabilitate.
Fără un standard clar de raportare a consumului și impactului, progresul rămâne dificil de urmărit. De aceea, companiile sunt îndemnate să adopte indicatori comuni, precum kWh per 1.000 de interogări, sau emisii de carbon per regiune, și să publice date periodice. Politicile publice pot susține aceste măsuri, impunând praguri și campanii de reciclare pentru hardware, pentru a controla și limita impactul asupra mediului.
Potrivit Omul Digital, miza este să menținem ritmul inovației în AI, fără a sacrifica sustenabilitatea. Inteligența artificială poate juca un rol important în soluții climatice, însă doar dacă reușește să-și gestioneze propriul consum de resurse. În acest sens, este nevoie de tehnologie responsabilă, reguli clare și responsabilitate din partea tuturor actorilor implicați.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
