De ce adesea ne încăpățânăm să ne bazăm pe opțiunile „dovedite” chiar și atunci când există alternative mai bune? Un studiu de amploare sugerează că creierul nostru este mult mai influențat de simpla repetare decât de valoarea efectivă a unui rezultat. Potrivit neurosciencenews.com, cercetătorii au analizat 15 seturi de date cu peste 700 de participanți și au descoperit că nu stocăm neapărat „valoarea” specifică a unei opțiuni, ci dezvoltăm un bias mental prin repetarea unei acțiuni.
👉 Analiza comportamentului repetitiv în luarea deciziilor
Studiul realizat de o echipă condusă de Stefan Kiebel, profesor de neuroștiințe computaționale cognitive la TUD, a investigat motivele pentru care oamenii aleg adesea aceleași opțiuni, chiar și atunci când există alternative aparente mai bune. Echipa a examinat nouă sarcini recente de luare a deciziilor și șase seturi de date publicate anterior, cu un total de peste 700 de participanți pentru a determina cum învățăm inițial valorile în contexte de decizie bine definite și care dintre aceste opțiuni învățate sunt preferate ulterior în contexte noi combinate.
„Studiul nostru arată că multe preferințe ‘iraționale’ nu derivă neapărat din stocarea valorilor relativ la alte valori, ci mai degrabă din faptul că oamenii au tendința de a repeta acțiuni pe care le-au preferat odată într-un anumit context”, explică autorul principal, Dr. Ben Wagner. Cercetătorii au demonstrat că oamenii tind să repete deciziile pe care le-au luat anterior, indiferent dacă acestea mai au sens în momentul actual. Factorul decisiv nu este cântărirea avantajelor și dezavantajelor, ci amintirea acțiunilor anterioare, ceea ce acționează ca un scurtcircuit mental influențând alegerea următoare.
👉 Impactul repetării asupra preferințelor și aplicabilitatea în viața cotidiană
„Lucrul surprinzător a fost cât de puternic poate schimba preferințele doar repetarea”, explică Wagner. „Opțiunile care au fost alese mai frecvent nu doar că au fost preferate, dar au fost și evaluate ca fiind mai bune.” Rezultatele ajută la o înțelegere mai bună a comportamentului aparent ilogic din viața de zi cu zi, cum ar fi deciziile de cumpărare, obiceiurile sau rutinele recurente.
În același timp, studiul oferă noi puncte de plecare pentru descrierea proceselor decizionale într-un mod mai realist, de exemplu, în psihologie, cercetarea comportamentală sau în proiectarea mediilor de decizie. „Creierul tău nu îți spune neapărat că cafeaua este mai bună; îți spune că ‘aceasta este acțiunea pe care o facem întotdeauna’. În timp, creierul tău justifică această repetare convingându-te că cafeaua este de o calitate superioară, chiar dacă nu este”, menționează Wagner. Acesta recunoaște că este dificil deoarece aceste scurtcircuite sunt concepute pentru a economisi energie mentală. Pentru a întrerupe ciclul, trebuie să forțezi conștient un moment de „stop și gândire” pentru a depăși preferința automată pentru familiaritate.
„Dacă o companie reușește să te facă să faci o alegere doar de câteva ori, deja a câștigat jumătate din bătălie. Acest studiu arată că, odată ce o alegere devine o acțiune repetată, prețul sau calitatea efectivă a unui competitor contează mult mai puțin pentru creierul tău”, concluzionează Wagner.
