Mii de salariaţi de la Combinatul Liberty Galaţi, în şomaj tehnic și cu salarii restante

Peste 3.000 de angajaţi de la Combinatul Liberty Galaţi se află în şomaj tehnic, fără să îşi primească salariile de câteva luni, iar unul dintre aceştia a început o grevă a foamei, arată sindicaliştii de la Cartel Alfa. Totodată, conducerea fabricii este investigată pentru delapidare şi evaziune fiscală, potrivit comunicatului transmis vineri de reprezentanţii sindicatului.

👉 Criză socială şi probleme financiare grave la Liberty Galaţi

Conform informaţiilor furnizate de Cartel Alfa, cei peste 3.000 de angajaţi de la combinatul gălăţean sunt afectaţi de o lipsă de plată a salariilor care durează de luni de zile. Unul dintre muncitori a intrat în greva foamei pentru a atrage atenţia asupra situaţiei dificile prin care trec. Sindicaliştii precizează că această situaţie nu este un incident izolat, ci o criză socială ce afectează numeroase familii.

Reprezentanţii sindicatului susţin că, în paralel cu solicitările de răbdare adresate muncitorilor, conducerea combinatului este investigată pentru fapte de delapidare şi evaziune fiscală, ce au generat pierderi de sute de milioane de euro. „Aflăm despre împrumuturi fictive, achiziţii inexistente şi bani scoşi din combinat”, menţionează aceştia, subliniind că situaţia de la Galaţi reflectă un „sistem în care abuzurile sunt tolerate”.

👉 Anchetele vizând conducerea combinatului şi implicarea acestora în fapte ilicite

În cadrul Operaţiunii JUPITER, demarată în urmă cu câteva luni, au fost făcute percheziţii în judeţele Galaţi şi Ilfov, cât şi în Bucureşti, într-un dosar care îl vizează pe Combinatul Liberty Galaţi. Ancheta vizează delapidarea şi evaziunea fiscală, cu un prejudiciu estimat la 300 de milioane de euro. Procurorii susţin că persoane din conducerea societăţii au folosit entităţi afiliate înregistrate în alte jurisdicţii pentru a delapida compania şi pentru a crea circuite evazioniste.

Documentele implicate în aceste acţiuni ilegale includ contracte de achiziţii de bunuri şi servicii care nu s-au materializat în operaţiuni reale, precum şi contracte fictive de împrumut. Tranzacţiile suspecte au inclus chiar colaborări cu GAZPROM Rusia, iar în dosar prejudiciul a fost estimat la suma de 300 de milioane de euro.