Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Tulburarea de panică este o condiție psihologică care se manifestă prin atacuri de panică frecvente. Aceste episoade scurte, dar intense, de anxietate extremă pot provoca disconfort sever, iar persoanele afectate pot crede că au o problemă de sănătate gravă sau că ar putea muri.
Atacurile de panică pot apărea, de asemenea, și în afara acestei tulburări, dar cei care suferă de tulburarea de panică experimentează episoade repetate. Acest lucru poate afecta semnificativ viața de zi cu zi a indivizilor.
Simptomele unui atac de panică pot varia, dar cele mai comune includ: palpitații, transpirație excesivă, tremur, dificultăți de respirație, dureri în piept, sentiment de nesiguranță sau de iminente pericole. De multe ori, aceste atacuri se declanșează fără o cauză evidentă și sunt însoțite de o frică intensă de a suferi un alt atac sau de a se afla în situații în care aceste atacuri nu pot fi evitate sau controlate.
Cercetările asupra cauzelor tulburării de panică indică faptul că această tulburare are rădăcini complexe, având la bază o combinație de factori genetici, biologici și de mediu. Factorii de risc care pot contribui la apariția tulburării includ un istoric familial de probleme psihice și experiențe traumatice.
Diagnosticarea tulburării de panică se face prin evaluarea simptomelor de către un specialist în sănătate mintală, cum ar fi un psihiatru sau un psiholog. Este esențial ca alte afecțiuni medicale sau psihologice, care pot genera simptome similare, să fie excluse în prealabil.
Pentru a trata tulburarea de panică, se pot folosi diverse metode, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală și medicamentele. De asemenea, modificările în stilul de viață, prin practicarea exercițiilor fizice regulate, o alimentație sănătoasă și evitarea stimulentelor precum cafeina și alcoolul, pot ajuta la gestionarea simptomelor.
Hipertensiunea arterială, denumită frecvent „ucigașul tăcut”, este una dintre cele mai răspândite boli cronice la nivel global. Deși poate evolua fără simptome evidente, această afecțiune afectează grav organismul dacă nu este tratată la timp, prin creșterea presiunii sanguine asupra arterelor.
Durerile de spate sunt frecvente și pot avea cauze diverse, de la tensiuni musculare minore la afecțiuni serioase ale coloanei vertebrale. De aceea, este esențial să recunoaștem semnele distinctive pentru a aplica tratamentul corect și a evita complicațiile.
Într-o eră în care gândurile noastre sunt deseori agitate și constante, este ușor să fim copleșiți de griji și amintiri. Această activitate mentală excesivă nu doar că epuizează, ci poate provoca stres, anxietate și chiar depresie.
În epoca digitală, majoritatea persoanelor petrec un timp îndelungat în fața diverselor ecrane, precum cele ale telefoanelor, tabletelor, laptopurilor sau televizoarelor. Această expunere prelungită este asociată cu anumite probleme de sănătate, mai ales ale ochilor și ale calității somnului.
