Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
În sezonul aglomerației și stresului, specialiștii subliniază că numărul orelor dormite nu este singurul factor important, ci și calitatea somnului. Conform experților citați de CNN și preluați de TVRInfo, modul în care este gestionată odihna, prin ritmul circadian și presiunea somnului, influențează riscul apariției bolilor cronice, capacitatea de concentrare și echilibrul emoțional.
Dr. Tony Cunningham, clinician și director al Centrului pentru Somn și Cogniție din Boston, explică felul în care corpul nostru reglează somnul. „În corpul nostru se întâmplă două lucruri care dictează tipul și calitatea somnului: presiunea somnului și ritmurile circadiene”, detaliază expertul, care predă și la Harvard Medical School. El compară presiunea somnului cu foamea, care crește odată cu timpul petrecut treaz și descrește în timpul somnului.
Ritmul circadian, un „ceas intern” al organismului, influențează momentele în care suntem mai predispuși să dormim sau să fim activi, independent de factorii externi, dar poate fi influențat totuși de lumină. Pentru un somn odihnitor, presiunea somnului și ritmul circadian trebuie să fie bine sincronizate; un program neregulat poate afecta calitatea odihnei și ușurința cu care adormim.
Majoritatea specialiștilor recomandă între șapte și nouă ore de somn pentru adulți, însă Dr. Cunningham subliniază că nu fiecare persoană are nevoie exact de opt ore. Unii pot funcționa optim cu cinci sau șase ore, alții au nevoie de nouă sau mai mult. Pe lângă durata somnului, expertul pune accent pe rutina de trezire, considerând că „trezirea la aceeași oră în fiecare zi are un impact mai mare decât ora la care te culci”.
Cunningham recomandă stabilirea unei ore constante de culcare atunci când somnul apare natural și găsirea unei perioade în care să dormim fără alarme, pentru a determina necesarul real de somn. Deși acest lucru este mai ușor în zilele libere, exercitarea lui poate îmbunătăți calitatea somnului și poate preveni efectele negative ale privării acestuia.
Hipertensiunea arterială, denumită frecvent „ucigașul tăcut”, este una dintre cele mai răspândite boli cronice la nivel global. Deși poate evolua fără simptome evidente, această afecțiune afectează grav organismul dacă nu este tratată la timp, prin creșterea presiunii sanguine asupra arterelor.
Durerile de spate sunt frecvente și pot avea cauze diverse, de la tensiuni musculare minore la afecțiuni serioase ale coloanei vertebrale. De aceea, este esențial să recunoaștem semnele distinctive pentru a aplica tratamentul corect și a evita complicațiile.
Într-o eră în care gândurile noastre sunt deseori agitate și constante, este ușor să fim copleșiți de griji și amintiri. Această activitate mentală excesivă nu doar că epuizează, ci poate provoca stres, anxietate și chiar depresie.
În epoca digitală, majoritatea persoanelor petrec un timp îndelungat în fața diverselor ecrane, precum cele ale telefoanelor, tabletelor, laptopurilor sau televizoarelor. Această expunere prelungită este asociată cu anumite probleme de sănătate, mai ales ale ochilor și ale calității somnului.
