Update 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Stresul este un răspuns al organismului la diverși factori stresanți, care pot afecta sănătatea noastră în mod direct sau indirect. Dr. Dan Iliescu, medic primar Cardiologie la Arcadia, detaliază în cadrul unui articol susținut de Arcadia – Spitale și Centre Medicale modul în care stresul influențează riscul cardiovascular și subliniază strategii pentru prevenție și combatere a sa.
Stresul poate fi de două feluri: acut, care are un caracter adaptativ și pozitiv, și cronic, care reprezintă un factor cu potențial de boală. În trecut, stresul acut a avut rolul de a proteja omul în situații periculoase, declanșând reacția de „luptă sau fugă”. Aceasta se realizează prin activarea sistemului nervos simpatic, ceea ce implică descărcarea de adrenalină, specifică perioadelor scurte de stres.
Pe de altă parte, stresul cronic activează axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian, cu efecte nocive induse de cortizolul secretat excesiv. Cortizolul are efecte benefice în doze mici, ajutând la menținerea glicemiei și ritmului circadian, dar atunci când este prezent în cantități mari, poate favoriza numeroase afecțiuni, inclusiv cele cardiovasculare.
Secreția prelungită de cortizol poate duce la hipertrofia celulelor adipoase, disfuncții metabolice și obezitate. Prin mecanisme centrale, stresul induce sindromul alimentației nocturne, bulimia sau alimentația compulsivă, iar stigmatizarea socială a persoanelor obeze adaugă o povară suplimentară, amplificând ciclul vicios al bolii. Dr. Iliescu precizează că „pacienții cu obezitate sunt de multe ori respinși de personalul din spitale pe motiv că sunt leneși, lipsiți de autocontrol și necomplianți la tratament”.
Aceste condiții conduc la un stres cardiometabolic crescut, manifestat prin hipertensiune arterială, hiperglicemie și modificări imunologice. Riscul cardiovascular crescut este observabil și la pacienții supuși corticoterapiei, la doze mari, cu un impact negativ asupra sănătății inimii și creșterea mortalității.
Tratamentul stresului rămâne dificil, deoarece nu există o medicație specifică. Dr. Iliescu recomandă evitarea obiceiurilor nesănătoase precum alcoolul, fumatul sau drogurile, care ameliorează doar temporar simptomele. În schimb, sportul are un efect benefic complex: reduce anxietatea, depresia, tensiunea arterială și îmbunătățește somnul.
Respectarea ritmului circadian natural, cu maximum de activitate dimineața și odihnă adecvată pe timpul nopții, este esențială pentru diminuarea stresului. În plus, tratamentul obezității prin regim alimentar, sport și, după caz, medicație ori chirurgie bariatrică ajută la gestionarea corectă a factorilor de risc cardiovascular. Pentru cazurile grave, consultul psihiatric devine indispensabil.
Hipertensiunea arterială, denumită frecvent „ucigașul tăcut”, este una dintre cele mai răspândite boli cronice la nivel global. Deși poate evolua fără simptome evidente, această afecțiune afectează grav organismul dacă nu este tratată la timp, prin creșterea presiunii sanguine asupra arterelor.
Durerile de spate sunt frecvente și pot avea cauze diverse, de la tensiuni musculare minore la afecțiuni serioase ale coloanei vertebrale. De aceea, este esențial să recunoaștem semnele distinctive pentru a aplica tratamentul corect și a evita complicațiile.
Într-o eră în care gândurile noastre sunt deseori agitate și constante, este ușor să fim copleșiți de griji și amintiri. Această activitate mentală excesivă nu doar că epuizează, ci poate provoca stres, anxietate și chiar depresie.
În epoca digitală, majoritatea persoanelor petrec un timp îndelungat în fața diverselor ecrane, precum cele ale telefoanelor, tabletelor, laptopurilor sau televizoarelor. Această expunere prelungită este asociată cu anumite probleme de sănătate, mai ales ale ochilor și ale calității somnului.
