Două afecțiuni ale pielii, dermatita atopică și seboreică, pot provoca mâncărimi și iritații, inclusiv la nou-născuți. Cu toate acestea, chiar dacă sunt similare, există diferențe semnificative între ele. Dermatita atopică este caracterizată de roșeață, mâncărime și uscăciune a pielii, fiind influențată de factori genetici, de mediu și alimentari. Pe de altă parte, dermatita seboreică se manifestă prin solzi și roșeață, având o asemănare cu mătreața persistentă, afectând zonele în care se produce mai mult sebum. Astfel, este important să se facă diferența între cele două afecțiuni. În primul rând, dermatita atopică apare adesea la copiii și adolescenți și poate persista chiar și la adulți. În schimb, dermatita seboreică se manifestă în primele luni de viață sau după pubertate, afectând mai ales bărbații. Este important de menționat că dermatita seboreică poate afecta și femeile, dar într-un procent mai mic decât bărbații. Simptomele dermatitei atopice includ mâncărime exacerbată în timpul nopții, uscarea pielii și apariția petelor roșii pe diferite părți ale corpului. Pe de altă parte, dermatita seboreică poate cauza apariția mătreții în păr, sprâncene sau barbă, iar pe piele pot apărea pete grase acoperite cu solzi albi sau galbeni. Deși ambele afecțiuni pot provoca disconfort, dermatita atopică poate fi mai neplăcută pentru sugari, deoarece aceștia nu pot controla senzația de mâncărime și pot fi irascați și agitați. Un aspect important de menționat este că dermatita atopică poate avea perioade de acutizare și regresie care pot dura ani întregi, în timp ce dermatita seboreică se agravează în mediu stresant sau în vremea rece și uscată. Astfel, este important să se identifice factorii declanșatori ai ambelor afecțiuni pentru a putea trata simptomele și a le reduce din intensitate. În concluzie, dermatita atopică și seboreică sunt două afecțiuni ale pielii care pot avea simptome similare, dar care apar la categorii diferite de vârstă și pot fi influențate de factori diferiți. Este important să se consulte un medic în cazul apariției simptomelor pentru a se face o diagnosticare corectă și a se putea oferi un tratament adecvat pentru ambele afecțiuni.