Update 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Ministrul Alexandru Rogobete susține că în 2026 spitalele din România vor implementa o reformă structurată a sistemului de gărzi, menită să garanteze continuitatea serviciilor medicale. Conform declarațiilor oficiale, noul model va include trei tipuri distincte de gărzi, plătite diferențiat, iar cadrul legislativ este pregătit să fie finalizat în prima jumătate a anului.
Reforma sistemului de gărzi a venit după analiza situației atipice de la Spitalul Județean de Urgență Constanța, unde peste 70% dintre medici aveau scutire de gardă. Ministrul a anunțat că va trimite Corpul de Control pentru verificări suplimentare și va solicita Comisiei de Medicină a Muncii reevaluarea acestor scutiri medicale.
Astfel, se intenționează asigurarea echității și a responsabilității în desfășurarea activității medicale de gardă, pentru a proteja atât personalul, cât și pacienții.
Potrivit ministrului Alexandru Rogobete, noua structură a gărzii va cuprinde trei tipuri: gardă la domiciliu, gardă de monitorizare și gardă de urgență. Acestea vor fi remunerate diferențiat, în funcție de nivelul de responsabilitate și implicare necesare fiecărei categorii.
Cadrul legislativ care va reglementa aceste măsuri urmează să fie elaborat și adoptat în primul semestru al acestui an, după care noul sistem va fi implementat în întreaga țară, pentru o mai bună organizare și eficiență a actului medical.
Hipertensiunea arterială, denumită frecvent „ucigașul tăcut”, este una dintre cele mai răspândite boli cronice la nivel global. Deși poate evolua fără simptome evidente, această afecțiune afectează grav organismul dacă nu este tratată la timp, prin creșterea presiunii sanguine asupra arterelor.
Durerile de spate sunt frecvente și pot avea cauze diverse, de la tensiuni musculare minore la afecțiuni serioase ale coloanei vertebrale. De aceea, este esențial să recunoaștem semnele distinctive pentru a aplica tratamentul corect și a evita complicațiile.
Într-o eră în care gândurile noastre sunt deseori agitate și constante, este ușor să fim copleșiți de griji și amintiri. Această activitate mentală excesivă nu doar că epuizează, ci poate provoca stres, anxietate și chiar depresie.
În epoca digitală, majoritatea persoanelor petrec un timp îndelungat în fața diverselor ecrane, precum cele ale telefoanelor, tabletelor, laptopurilor sau televizoarelor. Această expunere prelungită este asociată cu anumite probleme de sănătate, mai ales ale ochilor și ale calității somnului.
