Influența rusă în Europa de Est: Proteste și intervenții electorale
Update cu 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu

Influența rusă în Europa de Est: Proteste și intervenții electorale
Recent, s-au desfășurat 100 de zile de proteste în Georgia, în urma rezultatelor contestate ale alegerilor, iar România a interzis candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din luna mai. Conform analizei publicate de The Moscow Times, influența Rusiei se extinde asupra Europei de Est, generând îngrijorări în rândul experților care observă o strategie mai largă a Kremlinului de a destabiliza democrațiile.
Alegerile din Georgia au fost dominate de victoria partidului populist Visul Georgian, controlat de miliardarul Bidzina Ivanishvili, o persoană cu legături strânse cu Rusia. Deși inițial partidul se prezenta ca fiind pro-ue, în ultimii ani a adoptat politici mai conservatoare și s-a apropiat de Kremlin, spre nemulțumirea cetățenilor, care au ieșit în stradă pentru a protesta.
În România, candidatul Călin Georgescu, un ultranaționalist, a câștigat primul tur al alegerilor cu un procent surprinzător de 23%. Însă, după anularea rezultatelor acestuia de către Curtea Constituțională, Biroul Electoral a decis invalidarea candidaturii sale din cauza încălcărilor legilor anti-extremism. Această situație se alătură altor incidente în care Rusia a fost acuzată de intervenție electorală prin atacuri cibernetice și dezinformare, conform documentelor desecretizate ale serviciilor secrete române.
În Moldova, rezultatele recente ilustrează, de asemenea, influența rusă. Maia Sandu a fost realeasă cu un avantaj de aproape 20%, dar oficialii moldoveni afirmă că Moscova a cheltuit 100 de milioane de dolari pentru a afecta rezultatele alegerilor și referendumului din 2024. Oligarhul fugar Ilan Sor, cu sprijinul Kremlinului, a finanțat campanii prin sume mari direcționate către cetățeni, în încercarea de a-i cumpăra voturile.
Strategiile Rusiei în privința acestui tip de război hibrid au evoluat semnificativ, trecând de la acțiuni militare convenționale la metode de destabilizare internă. Potrivit analiștilor, aceste intervenții au ca scop semănarea neîncrederii în instituțiile democratice și amplificarea diviziunilor interne în fiecare țară vizată.
Laura Jasper, analist strategic la Centrul de Studii Strategice de la Haga, subliniază că Kremlinul folosește tactici difenite în funcție de contextul fiecărei țări, amplificând diviziunile deja existente în Uniunea Europeană, în special pe teme precum migrația și ecologia. "Aceasta aliniaza subtil opinia publică la ideologiile susținute de Kremlin", afirmă Jasper.
Astfel, Rusia continuă să exploreze fațete diverse ale influenței externe, distorsionând democrația și provocând tensiuni sociale. Aceste evenimente subliniază importanța unor măsuri proactive pentru a contracara interferențele externe, având în vedere că în mediile digitale, libertatea de exprimare poate fi exploatată în scopuri dăunătoare.