"Prețurile oțelului pe piața globală a urcat cu peste 215% față de nivelurile pre-pandemice, până la mai mult de 1.815 dolari/ tona – nivel istoric – dar corecțiile acestui „raliu” de piață nu vor fi prea mari, din cauza cererii. „Creșterea prețurilor din ultimul an va înregistra o anumită relaxare, mai ales ca urmare a creșterii ofertei, (…) dar probabil că nu vor fi corecții prea adânci”, potrivit experților de la CARE Ratings, citați de Financial Express. Maximile istorice ale preţurilor oţelului au injectat oxigen în industria siderurgică, altfel aflată în suferinţă. Ca urmare a unei cereri industriale solide, acum oţelăriile fac faţă cu dificultate cererii după ce au fost închise în perioada pandemiei, potrivit Bloomberg, citată de Agerpres. Ușurare și în România „Dacă în urmă cu şase luni cineva m-ar fi întrebat care este cel mai optimist scenariu al meu pentru prima jumătate a lui 2021, nu cred că m-aş fi apropiat de realitate”, spune Carlo Beltrame, responsabil pentru România şi Franţa la firma AFV Beltrame. Compania a anunţat, recent, că intenţionează să investească 250 de milioane de euro pentru a construi în România o oţelărie cu o capacitate de producţie de 600.000 de tone pe an. AFV Beltrame ar putea demara producţia noului său combinat din România încă din acest an, la Călărași. Viitoarea fabrică va fi una eco-inteligentă şi va produce oţel-beton şi sârmă laminată. “Sper că acest super-ciclu va mai dura câteva luni. Avem nevoie de cărămizi, de ciment şi de oţel. Iar noi în calitate de antreprenori trebuie să răspundem la provocarea de a transforma această industrie”, a spus Carlo Beltrame, Country Manager AFV Beltrame în Franţa şi România, citat de Agerpres. Acest optimism este foarte diferit de situaţia din ultimul deceniu, când producătorii occidentali au închis oţelării şi au concediat muncitori în condiţiile în care fabricile lor funcţionau sub capacitate din cauza cererii reduse. Numai anul trecut au fost închis 72 de furnale, susţin analiştii de la UBS Group AG. Cererea americană În acest an , preşedintele SUA, Joe Biden, vrea un program de investiţii în infrastructură, iar Uniunea Europeană vrea