România plănuiește să se împrumute cu peste 11 miliarde de lei în prima lună a anului 2026 pentru refinanțarea datoriei publice și acoperirea deficitului bugetar, care a atins 6,4% din PIB, potrivit %source%. Economiștii trag un semnal de alarmă privind impactul acestei dependențe financiare, considerând că dobânzile ridicate vor afecta atât populația, cât și mediul de afaceri.
👉 Creșterea semnificativă a împrumuturilor planificate de stat
Ministerul Finanțelor a programat pentru ianuarie 2026 o sumă ce depășește 11 miliarde de lei în împrumuturi, o valoare mai mult decât dublă comparativ cu decembrie 2025. Acești bani sunt destinați refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetar, care s-a situat la 6,4% din PIB după primele 11 luni ale anului trecut.
Datoria guvernamentală aproape că a atins 60% din Produsul Intern Brut, ceea ce amplifică nevoia de a apela la împrumuturi noi. Adrian Codîrlaşu, președintele CFA România, explică situația afirmând că este nevoie de atragerea maximă de fonduri pentru refinanțarea unor împrumuturi care vin la scadență, în contextul în care inflația crește atât cheltuielile, cât și veniturile nominale.
👉 Riscuri și efecte ale creșterii datoriei asupra economiei și populației
Flavius Jakubowicz, consultant financiar, atrage atenția asupra faptului că cheltuielile rigide ale statului, cum ar fi salariile, pensiile și dobânzile, curg continuu, în timp ce veniturile fiscale sunt colectate gradual, ceea ce duce la o dependență constantă de noi împrumuturi. Fără reforme reale în colectarea fiscală și în gestionarea cheltuielilor, împrumuturile vor deveni o obișnuință pentru România.
Consultantul fiscal Veronica Duțu susține că statul atrage lichiditate din piață și creează astfel o creștere a dobânzilor, deoarece intră în competiție cu companiile și IMM-urile pentru resurse financiare de la bănci. Aceasta înseamnă că creditarea va rămâne scumpă pentru populație și mediul de afaceri, statul împrumutând sume foarte mari, peste 81 de miliarde de lei în anul 2025.
