Conducerea politică a României, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Nicolae Ciucă, știa încă din august 2024 că România se îndreaptă spre un dezastru bugetar, conform unor documente „strict confidențiale” publicate în exclusivitate vineri de Europa Liberă. Documentele au fost confirmate de către fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș. Informările au fost trimise în regim confidențial către Președinție, Guvern și Senat deoarece apariția lor în spațiul public ar fi generat „o criză de neîncredere” în capacitatea României de a-și plăti datoriile, conform lui Boloș, citat de Europa Liberă. „În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea despre faptul că nu se majorează impozitele și taxele, singurul care trimitea informări în acest sens eram eu. Execuția bugetară a fost publicată lunar și s-a văzut evoluția deficitului bugetar”, spune Marcel Boloș. Astfel, președintele țării, premierul și șeful Senatului fuseseră avertizați că România riscă intrarea în incapacitate de plată dacă nu se iau măsuri de reducere a deficitului bugetar. Intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni” – documentul semnat de ministrul de Finanțe Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru, atrăgea atenția asupra situației precare a finanțelor țării. „În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar”, se arată în documentul citat de Europa Liberă. Europa Liberă a intrat în posesia a șase documente oficiale – toate etichetate „strict confidențial” – prin care cei enumerați mai sus au fost informați, între august și decembrie 2024, cu privire la riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat la începutul anului. Finanțele au avertizat astfel principalele instituții ale statului despre riscurile ca România să nu mai găsească suficienți bani de împrumut pentru plata pensiilor și salariilor majorate substanțial de guvernul Ciolacu și asupra riscului ca România să fie retrogradată în ceea ce privește atractivitatea pentru investitori. Fostul ministru a mai spus că la plecarea sa de la Ministerul Finanțelor (pe 24 decembrie), deficitul bugetar al țării era de 8,43%, adică 148 de miliarde de lei. România avea să încheie anul cu un deficit de 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei. Fostul premier Marcel Ciolacu a afirmat joi că România nu riscă niciun „colaps economic”, într-o primă reacție la măsurile de reformă fiscală inițiate de guvernul Ilie Bolojan. Ciolacu a răspuns acuzațiilor că a lăsat un „dezastru economic” și a acuzat teoriile „alarmiste” despre un „așa-zis dezastru economic”. „Frica de «junk» – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești? Am plătit prețul politic pentru greșelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri. Decidenți care, încărcați cu energie și credibilitate, să poată continua traiectoria de dezvoltare a țării. Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul «dezastru economic» în care am lăsat România. Unii văd că îmi fac și plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiți banii publici. Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, a spus Marcel Ciolacu.