Update 5 zile în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
Florin Manole susține că o reglementare mai strictă este necesară pentru protejarea muncitorilor aduși din Asia de Sud-Est, care sunt vulnerabili în România. Potrivit acestuia, există exploatare și trafic de persoane din cauza lipsei de cunoaștere a limbii și a drepturilor. Totuși, Romulus Badea avertizează că noile restricții pentru firmele de recrutare pot afecta IMM-urile, iar acestea ar trebui analizate mai atent.
Florin Manole explică faptul că există cazuri în care persoane aduse din Asia de Sud-Est sunt exploatate pentru că nu își cunosc drepturile și sunt dezavantajate de barierele lingvistice. El consideră că o regulă mai strictă ar proteja împotriva traficului de persoane, având în vedere că în ultimii ani s-au înregistrat situații în care peste jumătate din contingentul de muncitori străini aprobat de guvern au fost doar trecători prin aeroporturile românești.
De asemenea, Manole subliniază că este necesară o monitorizare mai atentă a recrutorilor și a agențiilor, pentru a le responsabiliza în procesul de aducere a forței de muncă străine. Această măsură vine ca răspuns la situații în care firmele de recrutare nu respectă condițiile, afectând chiar și jumătate din numărul de muncitori aprobat oficial.
Pe de altă parte, Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, consideră că restricțiile pentru acreditarea firmelor de recrutare pot fi excesive. El atrage atenția că aplicarea acestor reguli fără o analiză atentă ar putea genera blocaje și costuri suplimentare pentru întreprinderile mici și mijlocii din România.
Badea propune efectuarea unor studii de impact care să analizeze efectele pe termen scurt și lung asupra angajatorilor români, pentru a evalua atât costurile, cât și riscurile pe care aceste companii le-ar putea suporta. Astfel, ar fi evitate măsurile care ar putea înrăutăți situația IMM-urilor în procesul de recrutare a muncitorilor străini.
Administratorul societăților care folosesc denumirea comercială „RMI Group” contestă afirmațiile dintr-un articol publicat pe 19 noiembrie 2025, considerându-le eronate și tendențioase. El susține că toate firmele funcționează legal, cu obligații fiscale achitate și că sediul comun este o practică frecventă, fără nereguli constatate de autorități.
Cu o cheltuială de 91.860 de lei, Primăria Arad, prin Centrul Municipal de Cultură, a subcontractat influencerul arădean Mădălin Șerban pentru a promova orașul pe rețelele sociale într-o campanie de șase luni. Până acum au fost realizate șapte videoclipuri pe TikTok, Instagram și Facebook.
Documentele puse la dispoziția asociațiilor de proprietari pentru lucrări de reabilitare au ridicat numeroase semne de întrebare din cauza devizelor vagi și a lipsei numelui firmei executante. Cercetările au scos la iveală o rețea complexă de peste 25 de firme care funcționează sub același administrator, toate având sediul declarat în același apartament din centrul Aradului.
Galeria After 5 Art Escape din Arad a organizat sâmbătă, 22 noiembrie 2025, deschiderea expoziției colective „A1”, realizată de grupul artistic bucureștean HDD. Proiectul este curatoriat de Andrei Vlădeanu și marchează prima colaborare importantă între galeria arădeană și artiștii contemporani din București.
