Update 5 ore în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a afirmat marți că va intensifica controalele privind concediile medicale, după ce monitorizarea strictă a permis recuperarea a 120 de milioane de lei lunar din concedii fictive. Potrivit declarațiilor făcute la Digi24 și preluate de Mediafax, măsurile vor continua și se vor înăspri pentru a reduce risipa de peste 1 miliard de lei pe an.
Alexandru Rogobete a explicat că în primele luni ale mandatului său s-a început o monitorizare strictă a concediilor medicale care a generat economii considerabile. "La început de mandat am pornit cu monitorizarea strictă a concediilor medicale. Controalele mari au dus la 120 de milioane de lei pe lună, doar din concedii medicale fictive. Un impact bugetar de peste 1 miliard", a subliniat ministrul Alexandru Rogobete.
El a adăugat că angajatorii pot sesiza autoritățile dacă observă concedii medicale nejustificate în rândul angajaților și că aceste controale vor continua cu o intensitate crescută. "Angajatorii au dreptul să ne sesizeze dacă au angajați cu asemenea comportament. Și noi la sănătate am avut oameni care au apelat la concedii medicale când e mult de muncă", a mai spus ministrul.
Ministrul a relevat faptul că autoritățile urmăresc atent acest fenomen și intenționează să aplice noi măsuri care să reducă abuzurile atât din partea medicilor, cât și a pacienților. "1 miliard de lei aruncați pe concedii fictive. Am făcut ordine în acest segment. Sunt cu farul pe acest fenomen. Putem reduce și mai tare acest fenomen", a afirmat Rogobete.
De asemenea, a menționat că pentru prima dată în august nu există o punte a concediului de vară prelungită prin concedii medicale, ceea ce consideră că este un semn că noile măsuri încep să dea rezultate. "Simțim nevoia ca de săptămâna viitoare să punem noi măsuri care să descurajeze acest fenomen. Să descurajeze medicul, dar și pacientul. E primul an când în august nu avem punte de prelungire a vacanței", a adăugat Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătății a făcut și o corectură după o declarație anterioară, precizând că afirmațiile sale au fost interpretate greșit. El a spus că jumătate din controalele efectuate pe certificatele de concediu medical și pe cele de handicap au vizat documente fictive, dar că acestea nu sunt toate certificatele de handicap. "A fost o declarație nefericită a mea. Aș vrea să clarific. Din controalele făcute pe concedii medicale și pe handicap, jumătate sunt fictive. S-a înțeles că certificatele de handicap erau fictive. Îmi cer scuze.", a afirmat ministrul.
Rogobete a făcut diferența între certificatele de handicap ireversibil și cele reversibile, subliniind că la cele reversibile s-au înregistrat cazuri de abuzuri, cu boli inventate sau inexistente. Totodată, el a menționat că statul nu face suficient pentru persoanele cu handicap.
Administratorul societăților care folosesc denumirea comercială „RMI Group” contestă afirmațiile dintr-un articol publicat pe 19 noiembrie 2025, considerându-le eronate și tendențioase. El susține că toate firmele funcționează legal, cu obligații fiscale achitate și că sediul comun este o practică frecventă, fără nereguli constatate de autorități.
Cu o cheltuială de 91.860 de lei, Primăria Arad, prin Centrul Municipal de Cultură, a subcontractat influencerul arădean Mădălin Șerban pentru a promova orașul pe rețelele sociale într-o campanie de șase luni. Până acum au fost realizate șapte videoclipuri pe TikTok, Instagram și Facebook.
Documentele puse la dispoziția asociațiilor de proprietari pentru lucrări de reabilitare au ridicat numeroase semne de întrebare din cauza devizelor vagi și a lipsei numelui firmei executante. Cercetările au scos la iveală o rețea complexă de peste 25 de firme care funcționează sub același administrator, toate având sediul declarat în același apartament din centrul Aradului.
Galeria After 5 Art Escape din Arad a organizat sâmbătă, 22 noiembrie 2025, deschiderea expoziției colective „A1”, realizată de grupul artistic bucureștean HDD. Proiectul este curatoriat de Andrei Vlădeanu și marchează prima colaborare importantă între galeria arădeană și artiștii contemporani din București.
