Update 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Ministerul Muncii a propus un proiect de Hotărâre de Guvern care fixează la 100.000 numărul maxim de lucrători din afara Uniunii Europene ce pot fi angajați în România în 2026. Această măsură răspunde deficitului de personal și nevoii de recrutare externă pentru susținerea activităților economice, potrivit documentului pus în consultare publică, notează %source%.
Conform datelor oficiale din 2025, până la 30 septembrie s-au emis aproape 84.000 de avize de angajare și detașare pentru străini, iar peste 7.000 de cereri erau încă în procesare, ceea ce arată că aproape întreg contingentul anual a fost deja utilizat înainte de încheierea anului. România avea la aceeași dată peste 136.000 de cetățeni străini cu permise de ședere temporară pentru muncă, iar în primele nouă luni au fost acordate circa 42.500 de vize de muncă.
Tendința este stabilă începând din 2022, când România a început să acorde anual peste 100.000 de avize pentru muncitori extracomunitari. Acești indicatori reflectă o nevoie constantă de forță de muncă din afara Uniunii Europene.
Nota de fundamentare a proiectului amintește că analiza inițială propunea un plafon de 90.000, mai mic decât cel valabil pentru 2025, însă Guvernul a decis în final să majoreze limita la 100.000 de lucrători, astfel oferind angajatorilor flexibilitate în funcție de dinamica economică a anului 2026. Practic, pot fi utilizați toți muncitorii străini disponibili, dacă cererea o va impune.
În 2025 au fost raportate la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) peste 407.000 de posturi vacante, multe rămânând neocupate din cauza lipsei resurselor umane. Domeniile cele mai afectate cu locuri de muncă neacoperite includ sectoare importante ale economiei românești.
Contingentul de 100.000 de muncitori străini nu include anumite categorii exceptate de la plafon, iar Guvernul estimează că, chiar în cazul utilizării complete a acestuia, acești muncitori vor reprezenta aproximativ 1,16% din populația ocupată a țării. Executivul subliniază că străinii nu vin să înlocuiască forța de muncă locală, ci să acopere golurile care ar putea bloca proiectele economice, inclusiv pe cele finanțate prin PNRR și fonduri europene.
Obiectivul rămâne creșterea conformării legale, reducerea muncii nedeclarate și menținerea competitivității economice. Proiectul de Hotărâre urmează să fie aprobat în perioada imediat următoare, după finalizarea procedurilor de avizare.
Administratorul societăților care folosesc denumirea comercială „RMI Group” contestă afirmațiile dintr-un articol publicat pe 19 noiembrie 2025, considerându-le eronate și tendențioase. El susține că toate firmele funcționează legal, cu obligații fiscale achitate și că sediul comun este o practică frecventă, fără nereguli constatate de autorități.
Cu o cheltuială de 91.860 de lei, Primăria Arad, prin Centrul Municipal de Cultură, a subcontractat influencerul arădean Mădălin Șerban pentru a promova orașul pe rețelele sociale într-o campanie de șase luni. Până acum au fost realizate șapte videoclipuri pe TikTok, Instagram și Facebook.
Documentele puse la dispoziția asociațiilor de proprietari pentru lucrări de reabilitare au ridicat numeroase semne de întrebare din cauza devizelor vagi și a lipsei numelui firmei executante. Cercetările au scos la iveală o rețea complexă de peste 25 de firme care funcționează sub același administrator, toate având sediul declarat în același apartament din centrul Aradului.
Galeria After 5 Art Escape din Arad a organizat sâmbătă, 22 noiembrie 2025, deschiderea expoziției colective „A1”, realizată de grupul artistic bucureștean HDD. Proiectul este curatoriat de Andrei Vlădeanu și marchează prima colaborare importantă între galeria arădeană și artiștii contemporani din București.
