Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Începând cu 1 ianuarie 2026, amenzile pentru munca „la negru” se vor majora substanțial, potrivit Legii nr. 239/2025 din Pachetul al doilea de măsuri fiscale, care prevede sancțiuni mai dure împotriva angajatorilor ce folosesc persoane fără contract individual de muncă. %source% notează că amenzile vor crește de la 20.000 la 40.000 de lei pentru fiecare muncitor identificat, iar plafonul maxim aplicabil firmelor va urca de cinci ori, de la 200.000 la 1.000.000 de lei.
Noua reglementare modifică alin. (1) al articolului 260 din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii), introducând o amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană descoperită muncind fără contract. De asemenea, plafonul total al sancțiunilor nu va mai fi de 200.000 lei, ci se va ridica la 1.000.000 lei. Astfel, firmele riscă o sancțiune mult mai severă chiar și în cazul unui singur angajat neînregistrat oficial.
Statul a decis această creștere ca răspuns la constatările inspectorilor ITM, care în unele cazuri au identificat zeci de angajați „la negru” în cadrul unor firme, ceea ce a limitat mult amenda maximă ce putea fi impusă până acum. Legea modificată stipulează: „primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă... se sancționează cu amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 1.000.000 lei”.
Pentru o verificare mai riguroasă, inspectorii ITM vor fi dotați cu camere audio-video portabile, de tip body-cam, pentru înregistrarea inspecțiilor la locurile de muncă, fără a necesita consimțământul angajaților sau angajatorilor controlați. Imaginile și înregistrările audio vor putea fi păstrate timp de 6 luni, cu excepția cazurilor în care acestea devin probe într-o procedură judiciară.
După expirarea acestui termen, toate înregistrările vor fi distruse prin metode ireversibile. Legea limitează folosirea datelor colectate strict la scopurile controlului și stabilește că procedura pentru utilizarea și accesarea mijloacelor foto-audio-video va fi reglementată prin ordin al ministrului Muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale.
Administratorul societăților care folosesc denumirea comercială „RMI Group” contestă afirmațiile dintr-un articol publicat pe 19 noiembrie 2025, considerându-le eronate și tendențioase. El susține că toate firmele funcționează legal, cu obligații fiscale achitate și că sediul comun este o practică frecventă, fără nereguli constatate de autorități.
Cu o cheltuială de 91.860 de lei, Primăria Arad, prin Centrul Municipal de Cultură, a subcontractat influencerul arădean Mădălin Șerban pentru a promova orașul pe rețelele sociale într-o campanie de șase luni. Până acum au fost realizate șapte videoclipuri pe TikTok, Instagram și Facebook.
Documentele puse la dispoziția asociațiilor de proprietari pentru lucrări de reabilitare au ridicat numeroase semne de întrebare din cauza devizelor vagi și a lipsei numelui firmei executante. Cercetările au scos la iveală o rețea complexă de peste 25 de firme care funcționează sub același administrator, toate având sediul declarat în același apartament din centrul Aradului.
Galeria After 5 Art Escape din Arad a organizat sâmbătă, 22 noiembrie 2025, deschiderea expoziției colective „A1”, realizată de grupul artistic bucureștean HDD. Proiectul este curatoriat de Andrei Vlădeanu și marchează prima colaborare importantă între galeria arădeană și artiștii contemporani din București.
