Update 23 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Judecătorii Curții Constituționale urmează să ia o decizie duminică, 28 decembrie, cu privire la sesizarea făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) împotriva celui de-al doilea proiect privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, notează RADOR. Contestația vizează modificările prin care vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor va crește progresiv până la 65 de ani, iar pensiile sunt plafonate la 70% din salariul net final.
ÎCCJ a sesizat Curtea Constituțională susținând că noile prevederi încalcă independența justiției și discriminează magistrații în raport cu alte categorii cu pensii speciale. De asemenea, unii judecători acuză legea că ar avea un caracter retroactiv și inechitabil, ceea ce adâncește controversa privind reformarea sistemului de pensionare, după cum transmite RADOR.
Premierul Ilie Bolojan a reiterat că, dincolo de argumentele sociale privind echitatea, este imperativă ajustarea condițiilor de pensionare în contextul provocărilor economice actuale, mai ales pentru categoriile care beneficiază de pensii speciale. Această reformă reprezintă un pas esențial pentru deblocarea fondurilor europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Legea prevede că, pe durata a 15 ani, vârsta de pensionare a magistraților va crește treptat până la valoarea standard de 65 de ani, iar pensiile vor fi limitate la cel mult 70% din salariul net din ultima lună activă. Această reformă are ca scop alinierea sistemului de pensii al magistraților la criteriile generale, reducând diferențele între pensiile speciale și cele standard.
Decizia Curții Constituționale va clarifica dacă aceste măsuri respectă Constituția României și dacă pot fi aplicate în forma actuală. Rezultatul este așteptat să influențeze decisiv viitorul sistemului de pensionare pentru magistrați și să deblocheze unele aspecte importante legate de finanțarea publică în următorii ani.
Administratorul societăților care folosesc denumirea comercială „RMI Group” contestă afirmațiile dintr-un articol publicat pe 19 noiembrie 2025, considerându-le eronate și tendențioase. El susține că toate firmele funcționează legal, cu obligații fiscale achitate și că sediul comun este o practică frecventă, fără nereguli constatate de autorități.
Cu o cheltuială de 91.860 de lei, Primăria Arad, prin Centrul Municipal de Cultură, a subcontractat influencerul arădean Mădălin Șerban pentru a promova orașul pe rețelele sociale într-o campanie de șase luni. Până acum au fost realizate șapte videoclipuri pe TikTok, Instagram și Facebook.
Documentele puse la dispoziția asociațiilor de proprietari pentru lucrări de reabilitare au ridicat numeroase semne de întrebare din cauza devizelor vagi și a lipsei numelui firmei executante. Cercetările au scos la iveală o rețea complexă de peste 25 de firme care funcționează sub același administrator, toate având sediul declarat în același apartament din centrul Aradului.
Galeria After 5 Art Escape din Arad a organizat sâmbătă, 22 noiembrie 2025, deschiderea expoziției colective „A1”, realizată de grupul artistic bucureștean HDD. Proiectul este curatoriat de Andrei Vlădeanu și marchează prima colaborare importantă între galeria arădeană și artiștii contemporani din București.
